58. Conştientizarea riscurilor generate de impactul propagandei externe impune măsuri de armonizare a politicilor naţionale, iar adoptarea prezentei Strategii vine în susţinerea acestui deziderat. 3.3. Componenta contrainformativă şi de securitate 59. Arma informaţională, în calitatea ei de componentă esenţială a ameninţărilor hibride, este utilizată de către centre externe subversive (servicii speciale, ONG-uri ghidate de actori statali şi nonstatali, instituţii media controlabile etc.) în punerea pe rol a unor operaţiuni informaţionale sau atacuri cibernetice subsumate unui anumit scop strategic. 60. Potrivit Rezoluţiei Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a Uniunii Europene pentru a contracara propaganda părţilor terţe împotriva sa (2016/2030 (INI)), „serviciile de securitate și de informații au concluzionat că anumiți actori nestatali au capacitatea și intenția de a desfășura operațiuni vizînd destabilizarea statelor, subliniind că acest lucru ia adesea forma unui sprijin acordat extremiștilor politici și a unor campanii de mass-media și de dezinformare pe scară largă”. Este de accentuat că astfel de societăți media sînt prezente și active şi în Republica Moldova. 61. Analiza mediului de securitate intern și regional relevă extinderea la scară largă a propagandei din partea unor subiecți/entități, de asemenea utilizarea mijloacelor de imixiune în treburile interne ale Republicii Moldova prin propagandă şi agresiune mediatică, precum şi influența informațional-psihologică cu scopul de a destabiliza situația social-politică, a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. 62. În aceste activități de natură informativ-propagandistică pe segmentul spațiului mediatic sînt implicate structuri asociative, centre informativ-analitice, agenții de presă, precum şi grupuri separate de cetățeni finanțați de către centre subversive şi servicii speciale ale țărilor străine, care prin tehnologii informaționale utilizează instrumente hibride de putere subtilă (soft power). 63. Periculozitatea acestor tipuri de amenințări este una foarte ridicată din cauza tacticilor, acțiunilor şi a mijloacelor diverse folosite pentru atingerea obiectivelor lor. Astfel, se poate vorbi de amenințări specifice în materie de securitate, cunoașterea cărora va permite luarea unor măsuri eficace de prevenire şi/sau de limitare a efectelor nedorite. 64. Pe alt palier, organizațiile teroriste islamiste desfășoară campanii active de informare în scopul subminării și al creșterii nivelului de ură împotriva valorilor și intereselor europene. Este de remarcat utilizarea răspîndită de către aceste organizații a instrumentelor de comunicare socială, în special a rețelelor de socializare, pentru a-și promova obiectivele de propagandă și de recrutare, în special în rîndul tinerilor. 65. În context, la nivel european deja este raţionalizată necesitatea de a include „strategia de contra-propagandă împotriva organizațiilor teroriste islamiste” într-o strategie regională mai amplă și cuprinzătoare care să combine instrumentele diplomatice, socioeconomice, de dezvoltare și de prevenire a conflictelor.