70. De asemenea, se constată lipsa unui cadru normativ care ar reglementa infrastructura
critică națională, precum și lipsa unei clasificări clare a sistemelor informaționale în funcţie de tipul
datelor pe care acestea le conțin, de tipul de acces la acestea și de destinația acestora, lipsa unei
definiri a incidentelor de securitate cibernetică, inclusiv evaluarea și estimarea prejudiciilor cauzate
prin aceste incidente, precum și sancțiunile ce pot fi aplicate în context, precum și lipsa definirii
acțiunilor ce pot cauza incidente de securitate cibernetică. Lipsește reglementarea normativă a
mecanismului de schimb de informații cu privire la incidentele de securitate cibernetică dintre
persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate al acestora, precum și dintre persoanele juridice
și persoanele fizice.
3.5. Definirea problemelor de conştientizare a maselor
71. La acest capitol se evidenţiază importanța sensibilizării publicului privind siguranța online, a educației și a competenței mediatice și cibernetice în Republica Moldova, care le-ar permite
cetățenilor să analizeze în mod critic conținutul mediatic în vederea identificării propagandei.
72. Lipsa capacității de protecție contra fenomenului de defăimare prin intermediul
platformelor on-line afectează exercitarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În aceste
condiții, ajustarea cadrului legal național la standardele europene pe dimensiunea respectării
drepturilor omului în spațiul informațional constituie o prioritate incontestabilă pentru Republica
Moldova.
73. În acest sens sînt necesare acţiuni de consolidare a cunoștințelor la toate nivelurile
sistemului educațional, cît şi impulsionarea/încurajarea persoanelor să devină cetățeni activi și să se
conștientizeze în calitatea lor de consumatori de mass-media.
74. Un alt element de conştientizat este rolul central al instrumentelor oferite de Internet (în
special al rețelelor de socializare), spațiu în care răspîndirea de informații false și lansarea de
campanii de dezinformare sînt ușor de realizat și adesea nu întîmpină niciun obstacol.
75. Problema ştirilor false, pe parcursul anului 2017, a constituit obiectul şedinţelor Comisiei
Europene, care a decis crearea unui Grup de lucru la nivel înalt care să elaboreze şi să prezinte o
strategie de combatere a știrilor false în 2018, cu un an înaintea alegerilor europene. Evaluările sale
relevă că „contracararea propagandei prin propagandă este contraproductivă”, statele membre UE
fiind îndemnate să o combată doar prin demontarea campaniilor de dezinformare și prin utilizarea
mesajelor și a informațiilor pozitive. În acest sens, experţii recomandă „dezvoltarea unei strategii
eficace care să nu fie adaptată în funcție de natura actorilor care diseminează propaganda”5.
IV. VIZIUNE ȘI OBIECTIVE ALE STRATEGIEI
5
Conform pct. 46 din Rezoluţia Parlamentului European din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea
strategică a Uniunii Europene pentru a contracara propaganda părţilor terţe împotriva sa (2016/2030 (INI)).