realizate 50 de acțiuni. Acțiunile din Planul menționat sînt repartizate pe următoarele domenii de intervenție: 1) procesarea, stocarea şi accesarea în siguranță a datelor, inclusiv a celor de interes public; 2) securitatea şi integritatea rețelelor şi a serviciilor de comunicații electronice; 3) dezvoltarea capacităților de prevenire şi de reacție urgentă la nivel național (crearea rețelei CERT naționale); 4) prevenirea şi combaterea criminalității informatice; 5) consolidarea capacităților de apărare cibernetică; 6) educația, formarea şi informarea continuă în domeniul securității cibernetice; 7) cooperarea şi interacțiunea internațională în domeniile ce țin de securitatea cibernetică. 27. Concomitent, la pct. 26 din Programul național de securitate cibernetică a Republicii Moldova pentru anii 2016–2020 se remarcă faptul că compartimentul de apărare cibernetică a Republicii Moldova urmează a fi încadrat ca parte componentă a prezentei Strategii. În acest sens, prezenta Strategie propune reglementarea și abordarea unor segmente ale securității informaționale neelucidate anterior. 28. Subsecvent, constatăm că, în prezent, legislația în materie nu reglementează prevenirea și combaterea tentativelor de dezinformare şi/sau de informare manipulatorie, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal la plasarea informației pe Internet din considerentul că acțiunea acestor legi este restrînsă și/sau scopul reglementării este diferit. 29. În aceste condiţii, Legea nr. 299/2017 privind aprobarea Concepţiei securităţii informaţionale a Republicii Moldova poate fi considerată un punct de pornire pentru consolidarea protejării intereselor persoanelor, ale societăţii și ale statului în domeniul informaţional, pentru prevenirea şi contracararea ameninţărilor complexe și persistente la adresa securităţii informaţionale, a obiectivelor vitale și de importanță strategică pentru securitatea națională, pentru asigurarea protecției informației atribuite la secret de stat, pentru prevenirea și combaterea criminalității informatice. 30. Analiza evoluției fenomenului rețelelor de socializare on-line și a presei electronice pune în evidență reglementarea insuficientă a componentei de protecție a spațiului mediatic față de amenințările cu caracter hibrid și a componentei de securitate. În acest context, este confirmată importanţa şi necesitatea unei strategii care să cuprindă reglementări comprehensive ale tuturor vectorilor securităţii informaţionale. 31. Procesul de implementare a tehnologiilor informaționale în toate domeniile vieții (economic, social etc.) în Republica Moldova a determinat și evoluția criminalității informatice. Ca urmare, în ultimii ani s-a constatat că sistemele, rețelele și datele informatice sînt folosite tot mai frecvent în scopuri criminale, iar materialele ce ar putea constitui probe ale acestor infracțiuni sînt stocate și transmise tot prin intermediul acestor rețele de către făptuitori. 32. Riscurile din spațiul cibernetic sînt proporționale cu gradul de informatizare a societății, iar combaterea fenomenului de criminalitate cibernetică trebuie să fie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi. Mediul virtual facilitează comiterea infracțiunilor, pune la dispoziţia conduitei criminale atît un nou obiect (informaţia conţinută şi procesată de sistemele informatice), cît şi un nou instrument. Acest mediu oferă un repertoriu vast de tehnici şi strategii de săvîrșire a infracţiunilor, generînd tendințe noi în domeniul infracționalității.