14. Scopul prezentei Strategii este de a corela juridic şi de a integra sistemic domeniile prioritare cu responsabilităţi şi competenţe de asigurare a securităţii informaţionale la nivel naţional, fiind bazat pe rezilienţa cibernetică, pluralismul multimedia şi convergenţa instituţională în materie de securitate, destinate protejării suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. 15. Prezenta Strategie descrie situația curentă în domeniul securității informaționale din perspectiva progreselor înregistrate şi a tendinţelor de dezvoltare a societăţii informaţionale la nivel naţional, a problemelor existente şi de perspectivă, care generează şi creează riscuri şi ameninţări de securitate, inclusiv hibride. Complexul de acţiuni, conform scopului şi obiectivelor specificate, este compartimentat pe patru piloni: 1) Pilonul I. Asigurarea securității spațiului informațional-cibernetic și investigarea criminalității informatice; 2) Pilonul II. Asigurarea securității spațiului informațional-mediatic; 3) Pilonul III. Consolidarea capacităților operaționale; 4) Pilonul IV. Eficientizarea proceselor de coordonare internă și de cooperare internațională în domeniul securității informaționale. 16. Scopul şi obiectivele prezentei Strategii se vor realiza în baza Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei securităţii informaţionale a Republicii Moldova pentru anii 2019–2024. II. DESCRIEREA SITUAȚIEI 17. Republica Moldova, ca parte integrantă a spațiului european, parcurge un proces de tranziție către o societate de tip informațional. Potrivit prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte 3, sînt stabilite priorități de încurajare și promovare a punerii în aplicare a instrumentelor tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (în continuare – TIC) pentru o mai bună guvernare, pentru e-learning și cercetare, pentru servicii publice de asistență medicală, pentru digitalizarea patrimoniului cultural, pentru dezvoltarea conținutului digital și a comerțului electronic, precum și pentru „îmbunătățirea nivelului de securitate a datelor cu caracter personal și protejarea confidențialității în comunicațiile electronice”. 18. În cadrul societății informaționale, a estima puterea și viabilitatea sistemului de securitate națională fără a lua în considerare sistemele informaționale și modul de gestionare a informației (colectarea, protecția, transportul, managementul și îngrădirea accesului la informație) reprezintă un risc major, deoarece centrul de greutate al acțiunilor tinde să se deplaseze dinspre dimensiunea materială spre cea informațională. Pe de o parte, utilizarea tehnologiei informației oferă o creștere semnificativă a puterii și a viabilității sistemului de securitate națională, iar pe de altă parte, reprezintă un factor de risc în situația neprotejării infrastructurii informaționale. 19. Dezvoltarea infrastructurii informaționale în curs de globalizare, în care se includ și structurile mediatice, generează posibilități de comunicare din ce în ce mai sofisticate. Noțiunea de 3 Art. 98 cap. 18 „Societatea Informațională” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte.