5) conectare gospodării la Internet în bandă largă – 35%;
Aceşti indici atestă o discrepanţă substanţială faţă de nivelul mediu atins în
ţările UE. Discrepanţa este condiţionată de investiţiile care s-au făcut în
infrastructuri redundante cu un nivel redus de utilizare a capacităţilor existente.
15. Accesul limitat (mai ales prin preţuri) la infrastructura asociată (în mod
special la canalizare) a operatorului istoric îngrădeşte accesul altor operatori, care
pozează cabluri aeriene ca soluţie mai ieftină. În cele mai multe cazuri
infrastructura asociată (piloni, canalizare ş.a.) nu este partajată, ceea ce conduce la
o durată extinsă de recuperare a investiţiilor şi costuri ridicate de întreţinere a
reţelelor, şi, ca urmare, la limitarea posibilităţilor de dezvoltare tehnologică şi la
tarife înalte pentru utilizatorii finali.
Este necesară o soluţie durabilă de eficientizare a administrării infrastructurii
asociate existente care va fi propusă în baza unei analize minuţioase a opţiunilor,
inclusiv prin separarea entităţii de infrastructură de cea de prestare a serviciilor cu
amănuntul.
16. Cu toate că Republica Moldova se află printre primele 20 de ţări în lume
după viteza de acces la Internetx, conectivitatea în bandă largă nu este prezentă pe
tot teritoriul la viteze necesare pentru a răspunde nevoilor actuale şi viitoare ale
ţării. Există o discrepanţă substanţială între accesul în localităţile urbane şi în cele
rurale. Aproape 30% dintre localităţile rurale nu au încă acces în bandă largă.
17. Din cauza reglementărilor din domeniul construcţiilor orientate la un
singur furnizor de servicii de comunicaţii electronice, blocurile locative cu multe
apartamente nu au prevăzute canale/reţele de distribuţie pentru accesul la Internet
şi în unele blocuri se pozează un număr impunător de cabluri, ceea ce deteriorează
aspectul interior şi exterior al blocurilor.
3.2. Conţinut digital local subdezvoltat şi disponibilitate scăzută a
serviciilor electronice
18. Conform rezultatelor sondajului anual naţional 2012 „Percepţia,
asimilarea şi susţinerea de către populaţie a e-transformării Guvernării”, efectuat în
noiembrie 2012 de către Institutul de Politici Publice şi Magenta, la comanda
Centrului de Guvernare Electronică: 16% din utilizatori practică comerţul
electronic, 8% folosesc serviciile bancare prin Internet. În pondere de 63% din
utilizatori descarcă conţinut digital, 33% utilizează Internetul pentru instruire şi
educaţie,16% efectuează procurarea sau comandarea unor servicii oferite de
instituţiile private şi accesarea paginilor web a instituţiilor publice centrale, în timp
ce doar 1 din 20 utilizează Internetul şi pentru a accesa serviciile publice
electronice.
19. Conţinutul digital şi serviciile sînt factorii esenţiali care oferă beneficii
pentru societate şi economia oricărei ţări şi reprezintă o sursă potenţială majoră de
noi locuri de muncă şi creştere economică.
Nu există o definiţie universal acceptată a conţinutului digital. De exemplu,
una dintre ele defineşte conţinutul digital ca orice informaţie care este disponibilă
pe Internet (sau în alte reţele) pentru regăsire de către utilizator, inclusiv pagini
web, imagini, muzică, documente audio şi video, cărţi, drivere şi descărcări de