3.4. Pericolul criminalităţii cibernetice în creştere şi riscul de încredere scăzută în reţele şi servicii on-line 35. Pe cît o societate este mai informatizată, cu atît este mai mult expusă riscurilor cibernetice, iar asigurarea securităţii spaţiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu. Prin securitate cibernetică se înţelege starea de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu de măsuri proactive şi reactive prin care se asigură confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea, autenticitatea şi nonrepudierea informaţiilor în format electronic, a resurselor şi serviciilor publice sau private, din spaţiul cibernetic. Globalitatea spaţiului cibernetic este de natură să amplifice riscurile la adresa acestora afectînd în aceeaşi măsură atît sectorul privat, cît şi cel public. Ameninţările din spaţiul cibernetic se materializează prin exploatarea vulnerabilităţilor de natură umană, tehnică şi procedurală, cel mai adesea în: 1) atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor care susţin funcţii de utilitate publică ori servicii ale societăţii informaţionale a căror întrerupere/afectare ar putea constitui un pericol la adresa securităţii naţionale; 2) accesarea neautorizată a infrastructurilor cibernetice; 3) modificarea, ştergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice ori restricţionarea ilegală a accesului la aceste date; 4) spionajul cibernetic; 5) cauzarea unui prejudiciu patrimonial, hărţuirea şi şantajul persoanelor fizice şi juridice, de drept public şi privat. Raportul Origin of Hacks, identifică 981 milioane tentative hacking la nivel global în cel de-al treilea trimestru al anului 2012, în creştere cu 23 milioane faţă de numărul identificat în trimestrul IIxxxvii. Primele 4 ţări din topul originilor atacurilor sînt SUA, Rusia, China şi Ucraina, România fiind pe locul 7 în acest top. Atacurile pot avea o motivaţie politică, aşa cum o arată atacurile cibernetice îndreptate împotriva Estoniei, Lituaniei şi Georgieixxxviii sau electorale – atacurile asupra serverelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova în ziua alegerilor parlamentare din 2010. Peste 44 milioane de atacuri informatice asupra paginilor web ale Guvernului israelian au fost înregistrate între 14 şi 19 noiembrie 2012, cînd a început ofensiva forţelor israeliene în Gazaxxxix. Aflîndu-se teritorial între 2 ţări din topul celor 10, care generează atacuri cibernetice, Republica Moldova este supusă unor riscuri majore a noilor forme de criminalitate „cibernetică”. De fapt, datorită Internetului, se poate spune că toate ţările lumii sînt vecine în sensul pericolelor cibernetice. 36. Republica Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001xl. A fost elaborată şi adoptată Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informaticexli care reglementează raporturile juridice privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor informatice; protecţia şi acordarea de ajutor furnizorilor