acceptă includerea Republicii Moldova în lista ţărilor de la care acceptă plăţile prin Internet şi trimiterea mărfurilor şi chiar a softurilor on-linexx. Republica Moldova rămîne a fi o economie bazată pe plăţi în numerar (preponderent, cardurile emise de băncile din Republica Moldova sînt utilizate la retragerea de numerar – 87 la sută din numărul deţinătorilor de carduri şi 95.7 la sută din valoarea totală a operaţiunilor realizate în Republica Moldova)xxi. Conform evaluării Băncii Mondiale cel mai mare obstacol pentru plăţile electronice este lipsa încrederii şi înţelegerii manifestate de publicul larg.xxii Totuşi, se atestă o tendinţă de creştere a numărului magazinelor electronice, se implementează instrumente de plăţi electronice on-line, a fost adoptată Legea nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică xxiii. Un şir de bănci au implementat mecanisme de plăţi prin Internet pentru servicii, comercializarea biletelor avia, cupoanelor de reduceri, cărţilor etc.xxiv În august 2012 a fost declarată oficial includerea Republicii Moldova în componenţa grupei Europa II, care a eliminat restricţiile existente anterior şi a permis acum nu doar trimiterea, dar şi primirea plăţilor, astfel, cetăţenii Republicii Moldova ar putea să cumpere produse de la magazine on-linexxv. 30. Măsurarea volumului conţinutului digital este dificilă din cauza lipsei indicatorilor direcţi. Cercetarea empirică a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organization for Economic Cooperation and Development) (OECD)xxvi arată că există o corelaţie strînsă între dezvoltarea infrastructurii de reţea şi creşterea volumului conţinutului local. Corelaţia statistică semnificativă devine evidentă aplicînd diferite măsurători indirecte ale conţinutului local, cum ar fi: numărul de domenii vizibile de nivel superior cu utilizarea codului de ţară pe cap de locuitor; articole Wikipedia în limba ţării pe cap de locuitor, bloguri pe cap de locuitor, precum şi indicatorii de dezvoltare a Internetului (ratele de penetrare a benzii largi, sisteme informaţionale autonome pe cap de locuitor, lărgimea de bandă internaţională pe cap de locuitor, numărul de adrese IPv4 direcţionate pe cap de locuitor). În rapoartele internaţionalexxvii rata de accesibilitate a conţinutului se calculează conform unor algoritmilor conveniţi şi ţările sînt plasate în funcţie de valorile acestui indicator. Poziţiile Republicii Moldova sînt destul de precare în ceea ce priveşte promovarea on-line. Numărul de web-domenii generice de nivel superior care revin la 1000 cetăţeni în Republica Moldova este de numai 2,0 unităţi, comparativ cu 2,9 unităţi / 1000 în CSI şi 22,3 / 1000 în Europa Centrală şi de Est (ECE)xxviii. Aceasta vorbeşte despre o prezenţă redusă a companiilor şi organizaţiilor autohtone în Internet, ceea ce constituie un impediment în calea promovării conţinutului digital local şi a produselor naţionale. 3.3. Nivel scăzut de „alfabetizare digitală” şi utilizare insuficientă 31. Potrivit Raportului Global IT 2012, Republica Moldova, din punctul de vedere al aptitudinilor populaţiei este apreciată cu 5 puncte din 7 posibile (locul 65 din 142). Dacă după nivelul de alfabetizare digitală ţara este plasată pe locul 44 şi după nivelul de pregătire în matematică şi ştiinţă este pe poziţia 69 (cu 4 puncte din 7 posibile)xxix, atunci după calitatea sistemului educaţional Republica Moldova este plasată pe locul 102 cu 3,2 puncte din 7 posibile, adică printre ultimele 40 de ţări