33. Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronice și pornografia infantilă în rețeaua globală Internet sînt tipuri de infracțiuni care necesită investigații specializate, o pregătire și o dotare corespunzătoare a organelor de ocrotire a normelor de drept. Criminalitatea informatică este un fenomen infracțional care alimentează, la rîndul său, foarte multe riscuri și crize în spațiul cibernetic, iar prevenirea și combaterea criminalității informatice trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării de politici coerente în domeniu. 34. Adoptarea prezentei Strategii este determinată de necesitatea protecţiei intereselor persoanelor, societăţii și ale statului în spaţiul informaţional, de gravitatea şi multitudinea ameninţărilor la adresa securităţii informaţionale în societatea modernă, de necesitatea menţinerii unui echilibru între interesele persoanelor, ale societăţii şi ale statului pentru asigurarea securităţii informaţionale. Totodată, natura globală a sistemelor informaţionale şi a reţelelor de comunicaţii electronice necesită o coordonare strînsă între toate instituţiile responsabile atît la nivelul naţional, cît şi la nivel global. III. DEFINIREA PROBLEMELOR 3.1. Componenta de securitate cibernetică și investigarea criminalității informatice. 35. În prezent, accesarea neautorizată a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, modificarea, ştergerea sau deteriorarea neautorizată de date informatice, restricţionarea ilegală a accesului la aceste date şi spionajul cibernetic sînt niște probleme de nivel global. Rapoartele anuale ale agenţiilor internaţionale de specialitate constată creşterea costului global al criminalităţii cibernetice, prejudiciile economice fiind estimate la ordinul sutelor de miliarde de dolari SUA. 36. Ameninţările şi riscurile, atacurile şi incidentele cibernetice, precum şi alte evenimente survenite în spaţiul cibernetic se materializează prin exploatarea vulnerabilităților de natură umană, tehnică şi procedurală. Pe aceste căi, în ultimii ani în Republica Moldova s-au constatat creşteri ale indicatorilor privind numărul de infracţiuni şi contravenţii informatice, numărul de atacuri cibernetice asupra resurselor informaționale publicate în rețeaua globală Internet, vulnerabilitățile aplicațiilor fiind exploatate în scopuri de sustragere/modificare/ștergere a informației. 37. Pînă în prezent, la nivel naţional nu au fost efectuate procese de audit complexe de securitate cibernetică, nici nu există studii sau rapoarte 4 care ar reflecta în detaliu situaţia privind criminalitatea informatică (riscurile şi ameninţările cibernetice, atacurile şi incidentele cibernetice, alte evenimente survenite în spaţiul cibernetic), precum şi numărul victimelor şi valoarea prejudiciilor economice ale acesteia. 4 Singurele surse oficiale de date statistice privind criminalitatea informatică sînt Registrul de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale, a persoanelor care au săvîrșit infracţiuni şi a materialelor cu privire la infracţiuni, deţinut de Ministerul Afacerilor Interne şi Sistemul informaţional automatizat ,,Urmărirea penală: E-dosar”, gestionat de Procuratura Generală.