instrumentelor TIC, o mare parte dintre disciplinele şcolare nu sînt dotate cu softuri educaţionale . Din cauza salariilor necompetitive, lipsei unui management bazat pe performanţe şi sistem de motivare şi creştere profesională în învăţămîntul superior, nu sînt atraşi cei mai competenţi în predarea TIC, iar guvernanţa educaţiei este confuză (lipsesc standardele ocupaţionale, formarea profesională este ghidată de ofertă şi nu de cerere, calificările sînt acordate de instituţiile de invăţamînt în absenţa unui cadru normativ-juridic explicit ce ar garanta implicarea companiilor în acest proces, instituţiile de învăţămînt nu reacţionează la particularităţile traseelor profesionale ale absolvenţilor ş.a.). Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor de pregătire a cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior şi Cadrul calificărilor nu reuşesc să satisfacă cererea existentă pe piaţă. Sistemele de evaluare a performanţelor instituţiilor de învăţămînt superior nu sînt orientate la Cadrul European al calificărilor (European Qualification Framework). În Republica Moldova nu este implementat sistemul de admitere prin Internet în instituţiile de învăţămînt superior. Deşi o parte din universităţi au implementat sisteme informatice de gestionare a anumitor procese şi au dezvoltat cursuri în format electronic, neavînd aprobat cadrul normativ pentru instruirea la distanţă, universităţile nu aplică asemenea mecanisme. Serviciile educaţionale în format electronic de care ar putea beneficia populaţia se reduc la lecţii publicate on-line, fără aplicarea mecanismelor de evaluare on-line. O problemă majoră, de asemenea, este exodul specialiştilor din domeniu, în cel mai bun caz, către mari companii internaţionale. Prin suportul legislativ adresat mediului de afaceri în domeniul TIC s-ar putea impulsiona atît atragerea marilor companii internaţionale de a utiliza resursele umane în sectorul TIC direct în Republica Moldova, cît şi de a încuraja valorile profesionale să activeze în Republica Moldova.xxxiii 34. Conform Raportului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) xxxiv 2012, la subindicele de utilizare, Republica Moldova s-a plasat doar pe locul 79, cu toate că a obţinut anumite progrese la indicatorii care formează acest subindice (rata de alfabetizare digitală a adulţilor – 98,5%, rata populaţiei cu studii medii – 88,0%, iar rata populaţiei cu studii superioare – 38,1%). Nivelul de utilizare TIC, potrivit Raportului Global TI 2012 este de asemenea scăzut – doar 3,2 puncte din 7 posibile (poziţia 90 din 142)xxxv. Cel mai jos nivel de utilizare se atestă în mediul de afaceri – 3,0 din 7 (poziţia 120 din 142), iar utilizarea guvernamentală este la nivel de 3,5 din 7 (locul 94 din 142). După nivelul de eparticipare Republica Moldova este plasată pe poziţia 38 dintre 125 ţări.xxxvi Utilizarea insuficientă este condiţionată de numărulmic al serviciilor on-line, şi de nivelul scăzut de competenţe digitale ale angajaţilor instituţiilor publice. Deşi Academia de Administrare Publică are la îndemînă normele metodologice pentru pregătirea în domeniul TIC, precum şi instrumentele de instruire on-line elaborate cu suportul PNUD Moldova, aceste instrumente nu au fost utilizate pe larg, deoarece lipseşte prevederea expresă în actele normative a cerinţelor de aptitudini digitale la angajarea într-o instituţie publică.